Poezie
ACUM...
1 min lectură·
Mediu
Acum, cand scriu aceste versuri
Cand sunt in culmea disperarii
Cand lacrimile imi curg necontenit,
Acum ma simt palid si obosit
As fi dorit sa nu cunosc nici lacrimi, nici durere,
Dar in viata nu se traieste doar din placere
Si poate ca intr-o zi te-ai gandit cu adevarat
Daca traiesti sau nu, sau poate ai inviat?
Ai inviat din ceea ce trebuia sa fii
Dar speriat si fara simtulaventurii
Ti-ai parasit sufletul, si de atunci ai fost plecat,
Si ani in sir ti-au trebuit pana cand seama ti-ai dat
Era insa prea tarziu, te gandeai tu poate,
Dar niciodata nu eprea tarziu pentru nimic si pentru toate
Acum insa, chiar daca anii au trecut, fara sa fi facut ceva
Acum e timpul sa dovedesti ca esti cineva
Acum a sosit momentul in care
Dusmanii nu mai au rabdare
Iti vor pune intrebari ce vor durea, apasatoare,
Dar tu un raspuns pentru fiecare
Acum, cand ti-ai invins teama si frica
Acum cand ai ajuns ce trebuia sa fii
Realizezi ca ai sansa de a-ti alege prietenii
Dar sa o faci cu atentie, sa stii cine impotriva ta se ridica...
Si viata merge inainte,
Fara cuvinte, fara cuvinte...
004
0