Poezie
Strada Mării
poezie a conglomeratului balcanic
2 min lectură·
Mediu
Strada Mării
Oamenii au la Constanța pavate
cel puțin o stradă sau măcar
trotuare cu melci imenși marini -
ca pașii să rămână în ecou de val
Zidurile caselor vechi
au grundul din corali
când își primenesc fațada
ca să-și rupă colții de rechini
escavatoarele la orice demolare
Dar pe strada Mării
înaintează tot Orientul Apropiat
cu aerul salin rupând din mal
cu turbane cu șalvari cu iminei
cu ramadan cu serai cu feregea
de-o ia parada de pe-un Mircea mai Modern
precum un convoi de crabi grăbiți zurlii
ce sperie circulația auto pe Ferdinand
și se revarsă înapoi spre artera-aortă
Tomis – itinerar etnic conglomerat
În vasele plecate nu suflă numai briza
în vene cad iute și se-nalță pescărușii
Unul și-a făcut din acoperiș observator
de-i numără iubitei mele
țigările abia-ncepute
și zdrobite de balcon
Ea îmi povestește vesel
câte-n stele și în soare
s-au mai petrecut pe marea stradă
ce se termină-n cetate
câte iahturi feriboturi bărci șalupe
se întorc înspre trecut
câți soți despărțiți s-au regăsit
câte babe-au uneltit
câte familii s-au evacuat
din grija Primăriei pentru chiriași
cât de mult ar vrea să închiriem și noi
Insula Șerpilor ca să ne hidrocarburăm
cât necaz adună-n blană un motan din casă
câte posturi nu se iau la concurs pe bune
câtă șpagă-o să mai curgă prin Carpați
câtă balcanie canibală e în râsete de ștabi –
câte vede Strada Mării ea le știe-abreviat
001.644
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dragoș Vișan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 236
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 43
- Actualizat