Poezie
Cimitirul meu de-o cruce
1 min lectură·
Mediu
Te-am lăsat să-mi fii furtună călăuză peste munți
M-am născut soldatul tau, unul doar dintre cei mulți,
Să te am mereu pe buze, să îmi fii pe buze urlet
Cimitirul meu de-o cruce, neamul meu de-un singur suflet.
Sunt al tău ca nimeni altul, sunt al tău ca ceilalți toți,
Unul doar înseamnă toți, toți cei vii și toți cei morți.
Îmi ești durerea cea dintâi îmi ești cel de pe urmă zâmbet
Cimitirul meu de-o cruce, neamul meu de-un singur suflet.
Te port ca pe o cruce în piept răstignita mea comoară
Să îmi doinești cu fluier dulce peste pâinea mea amară.
Voi să lupt ca doina ta să nu se preschimbe in bocet
Cimitirul meu de-o cruce, neamul meu de-un singur suflet.
Dar-ar munții și pădurea să le strâng sufletele în fiare
Să adun căpușele, să le- arunc peste hotare
Mâna mea să fie fulger, glasul meu să fie tunet
Cimitirul meu de-o cruce, neamul meu de-un singur suflet.
012
0
J