Poezie
Cine esti
1 min lectură·
Mediu
Eram atât de aproape de tine încât muzica era a mea,
Totul era al nostru.
Eram lângă tine fără să știi, fără să mă bănuiești
Că te cânt și te strig,
Te urmam deja în starea de albastru a veșniciei.
Singur, ceasul bătea de știre
Că te gândesc într-o bucătărie
Cu mult fum și mult vin roșu.
Singur te aud cum visezi noaptea
Monștri și accidente de metrou.
Sunetul sec al bidonului gol
Îmi amintește de starea de a fi a materiei,
Cu totul diferită de starea de a fi a visurilor.
Materia mea, materia noastră,
Cine mai știe.
Mă strigi. Te aud.
Și totul poate că va începe.
Pentru că sfârșitul, înseamnă totul pentru noi.
Ca să vedem începutul.
Cine ești?
003004
0