joaca

copilul meu joacă cărți picior peste picior în camera umbrită de pielea și de oasele și de mușchii mei

pe o bancă saltată îi atârnă picioarele și le leagănă ca la școală

pantalonii scurți de vară, cantecul fredonat, ochii căprui

știe tabla inmultirii pe de rost și nu-și ține deloc gura

dacă nu, se aprinde si dă sut la minge

sparge geamul crapă ochelarii cade în lac sperie ciorile gâștele latră cainele

bâzâie muștele, imi șterg sudoarea.

fruntea lată lasată de gânduri

înăuntru copilul meu își bea ceaiul de la ora 5

scrie poezii pentru copii

freziile inundă casa lumina cerul

în ochii căprui adoarme luna.