Poezie
Vedere dintr-un inel. Planeta Saturn
1 min lectură·
Mediu
Nu știu, e un fel de oboseală în mine,
precum altădată obosit și sătul respiram liniștit lângă ea și din când în când deschideam ochii
și priveam aerul, în care se mișcau scame de praf, ca și cum un înger și-ar fi scuturat o aripă, ca și cum noi eram o parte din omoplatul îngeresc ce zvâcnea pe pământ; însuși Pământul, dacă întindeai mâinile, era atât de departe, dincolo de Soare, unde sori grei se făceau și se desfăceau de milenii,
unde nu era viață, nici îngeri, nu erau decât mai mulți sori, și dincolo de ei, mai mulți monștri galactici strălucitori, într-una din firavele clipe
când aici și acum, pe palidul punct albastru eu și cu ea aproape adormisem, și ceasul ticăia întors spre perete.
044.303
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dorin cozan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 5
- Actualizat
Cum sa citezi
dorin cozan. “Vedere dintr-un inel. Planeta Saturn.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dorin-cozan/poezie/14116139/vedere-dintr-un-inel-planeta-saturnComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
pe acest drum ne trezim deseori ca un cal fascinat de lumina unui tren care se apropie.
ai spus frumos si complet.
multumiri.
ai spus frumos si complet.
multumiri.
0
Omul ăsta își râde de cititori cu monștri, sori și îngeri. Și firavele clipe. Terminați cu steluțele!
Steluță pentru ceasul întors.
Steluță pentru ceasul întors.
0
Elena, Elena, ce-ți mai plac ție războaiele...
0

"și priveam aerul, în care se mișcau scame de praf, ca și cum un înger și-ar fi scuturat o aripă, ca și cum noi eram o parte din omoplatul îngeresc ce zvâcnea pe pământ;"
daca ingerii nu exista, in acest poem sunt strainii frumosi pe care ii vezi o clipa si apoi iti vezi de drum mai departe.
stea din partea mea.