Poezie
Inscriptie pe piatra funerara a omenirii
1 min lectură·
Mediu
Într-o lume neghioabă,
Ne pierdem în suferințe
Și moartea este o roabă
A timpului... cerințe.
Ne naștem și... murim,
Murim și... asta-i tot,
Când viața ne lovește
Rezistă cei ce pot.
Ne transformăm în aer,
În ceață și în nori,
Un spațiu mult prea rece
Așteaptă ca să mori.
Acum în viață ești,
Respiri încet acum
Suflete carbonizate,
Bucăți de inimi scrum.
Da... duhuri tu respiri,
Bei suflete în sânge...
Trăiești din cei ce mor,
Doar ploaia trist îi plânge.
002417
0