Poezie
Copacul
1 min lectură·
Mediu
Copacul cu scoarța brăzdată
E un bătrân.
Când îl mângâi, simți
Asprimea timpului trecut.
Închizi ochii...
O mlădiță se-nfiripă ușoară-
Speranță în calea furtunilot...
Deschizi ochii...
Timpul se prăvale
Dintr-o cascadă
Peste lume.
Mâinile sunt grele ca două ramuri,
Stavile fără de speranță
Ce încearcă să oprească
Curgerea lumii.
Atunci înțelegi
Că o clipă este
Doar o parte a eternității,
Un val care spală
Iar, ca tribut, lovește...
Din toată lupta rămâne
Urma degetelor ce mângâie
Brazdele timpului.
001.183
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dolca Alian Mihăiță
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Dolca Alian Mihăiță. “Copacul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dolca-alian-mihaita/poezie/166776/copaculComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.