Poezie

Despărțire

poezie

1 min lectură·12 decembrie 2008

Mediu

Convoi de vorbe moarte ,

ne însoțeau prin parcul solitar.

Fantomele vechilor iubiri ,

dansau printre copacii goi,

în ritmul tăcut al morții!

Filmul iubirii noastre rula ,

În mintea mea neîncetat,

Înainte ,înapoi,înainte , înapoi.

Nu înțelegeam unde am greșit?

Prăpastia creștea între noi!

Căutam printre amintiri ceva ,

dar n-am găsit nimic!

Am deschis cutia cu vise,

dar ele speriate au zburat!

Prăpastia creștea ,creștea,..

Cerul a început să plângă,

văntul a venit sfios la mine,

m-a îmbrățișat,

trist m-a privit ,

apoi încet mi- a soptit:

---Nu plânge ,draga mea,

știi, aș vrea sa -ți spun

....a murit iubirea......

.....iubirea ta!

002.738

Doina Bulzan. “Despărțire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/doina-bulzan/poezie/1814077/despartire

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.