Poezie

Iubire platonică

1 min lectură·13 decembrie 2006

Mediu

Te-aștept de-o veșnicie să îmi vii

Cu-mbrățișări și sărutări

Și mă frământ în insomnii.

Iubirea mea târzie, mă omori!

Iubirea mea, nu sta afară-n ger,

În inimă, un loc ți-am pregătit!

Și chiar dacă te simți stingher,

La mine-n suflet, bine ai venit!

Aici, la mine parcă-i un cuptor!

Mă arde-n piept și asta tu o știi.

Mă perpelesc demult, de dor,

Dar n-am un cuib, să te pot împlini.

Și de atâta așteptat

Un cuib ce i-am promis:

Iubirea mea s-a transformat

În flori de gheață și în vis.

Fereastra o păzesc noapte și zi

Să nu le-atingă cineva.

Nici eu nu îndrăznesc să le mângâi,

Căci, le-aș topi cu răsuflarea mea.

Speranță, chin și bucurie

În miez de iarnă vă petrec.

Din visul făurit cu tine

În florile de gheață simt cum trec.

Și dintr-o lacrimă, la primăvară

S-or transforma în ghiocei

Când Soarele întâia oară

Se va-nclina sublim la ei.

013.924

DOBRE IOANA. “Iubire platonică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dobre-ioana/poezie/220066/iubire-platonica

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

IP Ioana Petcu✓13 dec. 2006

toate diacriticele sunt obligatorii - rog a se completa. va multumim!