Poezie
Reculul cărnii
1 min lectură·
Mediu
somnul m-a evacuat
ca pe un obiect inutil.
trotuarul rulează
printr-o eroare
o femeie aleargă pe loc,
un puls închis în piatră.
pașii ei îmi devorează urma.
carnea se ridică contracurent
din refuz
nu din credință.
ea sapă în rană.
eu îmi adun rămășițele
și le înfig, pe rând,
în pielea mea —
un test elementar de naștere.
02467
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Djamal Mahmoud
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 58
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Djamal Mahmoud. “Reculul cărnii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/djamal-mahmoud/poezie/14199453/reculul-carniiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
citesc aceste rânduri la 4.23 dimineața. totuși, imaginea femeii, este doar o fantasmă?
0
nu știu dacă este o fantasmă.
în poem, ea există atât cât este nevoie pentru ca eul să-și vadă propriile urme.
uneori, realitatea și proiecția merg pe același trotuar.
Mulțumesc pt trecere
în poem, ea există atât cât este nevoie pentru ca eul să-și vadă propriile urme.
uneori, realitatea și proiecția merg pe același trotuar.
Mulțumesc pt trecere
0
