Poezie
Delir3
1 min lectură·
Mediu
muezinul se simte împlinit rotindu-se
în jurul minaretului
privit de cei care se propulsează
purtându-și fricile în buzunare
amestecate cu monezile
cu care își vor cumpăra fiecare la întoarcere
câte o iluzie și o bucată caldă de pâine...
în casă se trântesc pe rând trei uși una câte una
după care se aude un foșnet prelung
numaidecât se va începe exfolierea
vor fi așezate în grămezi separate cojile
după culoare sau după cantitate de salivă rămasă
îmi scot o piele potrivită zilei
părăsind oglinda în care am scuipat
de treizecișitrei de ori
voi evada din tine tată
voi evada din tine noe
voi evada din tine crucea mea
coroana și cuiele pătate de sânge le voi lăsa
să vă țeseți din ele sori eventual și lanțuri
ah ce mult voi lătra lunii
stelelor norilor ploilor arborilor pietrelor și trecătorilor
iar când o să-mi fie foame
nevoit îl voi mânca pe dumnezeu
cred că are destulă carne și oase
să-mi ajungă până la auzirea primului vostru strigăt...
023.302
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Djamal Mahmoud
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 166
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Djamal Mahmoud. “Delir3.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/djamal-mahmoud/poezie/13932760/delir3Comentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
candva, intr-o perioada in care poezia in mine era intr-o stare de agonie iar eu faceam cu totul altceva si doar din cand îmi aduceam aminte de ea si o resuscitam sa nu moara, ii spuneam unei alte Angele de care nu mai stiu nimic de 15 ani ca voi scrie o carte pe care o voi numi halucinatii.
acum am inceput sa delirez si sper sa nu ma paraseasca acest delir pana la implinrea visului.
iti multumesc mult si iti doresc o primavara minunata si multa inspiratie
acum am inceput sa delirez si sper sa nu ma paraseasca acest delir pana la implinrea visului.
iti multumesc mult si iti doresc o primavara minunata si multa inspiratie
0

memoria se încarca si se inspira de un timp al nostalgiei ,a unor ritualuri de viata pline de semnificatii
poetul exorcizeaza demonul durerii,al amintirilor dintr-un spatiu care l-a marcat pe veci
poetul exprima un sentiment de compasiune cu aceasta lume care refuza sa avanseze
se simte în plan secund suma unor întrebari cruciale ,existentiale