Nu mai vine (IV) sau începutul sfârșitului
Lumina se cernea printr-o crăpătură. Era diafană cum și-o imaginase în multe sale vise, uneori parcă o vedea pe ea, alteori era o nălucă pâlpâitoare căreia nu îi oferea prea mare interes și totuși
Nemultumire
Ma intreb in sinea mea daca, scrierile mele, necioplite, neoranduite, necategorisite la experiment, exercitiu, sau tentativa, cum se intampla adesea sa vad la unii membri, cioplite grosolan in os,
Lui Dan Constantin
\"acest gand să te călăuzească într-o lume...mai bună, nea Dane\" În noapte două felinare-albastre Suav se sting. Și-n bezna ce îngropă Orașu\' cu murmure măiestre Þi-ai încropit din arbori o
Contemplare
După ce am m-am ridicat încet din pat, sa n-o trezesc, să o acopăr, focul dintre noi se stinsese și n-am vrut să îi fie frig. Dar eu nu știam ca ei nu îi va fi fost frig, energia consumată în cursul
Capu\' sus!
Inceputul anului curent m-a prins muncind pe branci , cu fata in flacarile cuptorul in care coceam aluate de pizza, dintre care mai diverse. Am inceput ezitant, ca un copil, care de-abia facuse
Cum să te rătăcești pe străzile...
Să te pierzi printre pavajele alterate-n luciu... miez de noapte iși așază amprenta pe dosul frunzelor Abia încolțite, încălzindu-te cenușiu. O preamărită odă iți răsare în lumina difuză a
Calator prin Timisoara
De cand am descoperit Biblioteca Municipala, mare si bogata in volume de toate soiurile, romane, poezii, etc, aproape ca n-a fost zi sa nu trec sa citesc cate ceva. Si-acum imi aduc aminte, era o
Calator prin Timisoara
Am zis, ca, daca tot parasesc Timisoara intr-o saptamana trebuie sa-mi adaug la colectia mea de vinuri inca un soi de vin,cel putin, din zona de vest a tarii. Si-asa am pornit eu, cu harta orasului
Amiază pe malul Begăi
Din cand in cand o boare din zilele lui iunie Se lasa peste maluri si se scalda in apa Iar soarele rotund si mandru catarat pe funie Surazator priveste la vantul ce se-adapa Sub soarele
Capu\' sus!
Am ramas dator sa va povestesc ce s-a intamplat in continuare.A trecut un aproape un an in care s-au intamplat destule... Ai mei au tinut aproape mortis:\"Du-te mai la postliceala
Așteptarea
Lung mai priveghează candela străbună A amintirii fetei pe fruntea mea stăpână. Ceasornicul nu pare a bate ora șapte Când umbra ei soioasă cufundă-se în noapte Și-odată cu aceasta un trepidant
Amintiri de pe platou
Voi aduce la cunostiinta voua, membrilor Agonia si nu numai, un eveniment cinematografic care a avut loc in orasul meu natal Hunedoara si despre care nu se stie mare lucru. Bloody Rayne, va zice
Patul de trandafiri
Pe patul cu miresme-mbătătoare, La lumina stelelor ultime priviri Să te adorm în flori de trandafir, Te asează faptură-ncântătoare Paru-ti negru să se scalde-n înghetata boare Râdem amandoi de
Capul sus!
Am dorit sa imi deschid o poarta mai mare spre viitor, un viitor ingreunat de legile care ne conduc. Parintii mei, pe care acum nu pot sa-i consider \"parinti\" in aceste momente, n-au fost de acord
Cineva de sus dă cu banul ?
Am urcat si am coborat. Apoi iarasi si iarasi intr-un sinuos dans ametitor. Gustasem bucuria de nenumarate ori pentru ca mai tarziu sa mi se fure tot ce am avut: comoara fericirii. Melancolia ma
