m-am împăcat

m-am împăcat! m-am împăcat cu sufletul tău cu unirea cu fulgii cu unirea fulgilor cu ei înșiși născând în zapadă atenția mută a inimii nude. m-am împăcat cu sufletul meu, cu sufletul tău cu faptul că-i iarnă și ningem împreună o vară...o toamnă... m-am împăcat, m-am împăcat cu faptul că sufletul meu prea rotund prin împăcarea cu tine e totuși e nins și e blând... m-am împăcat probabil cu firele vieții și plâng...după tine! probabil iubesc și-mi plâng doar în gând precum săgețile toate adevărurile... și plâng... și plâng și n-am cum s-o spun! și\'mi ning atuncia doar întrebările