Poezie
Durere
1 min lectură·
Mediu
La patul tau, ma plec, regina,
Si plang cu lacrimi de tarana
Acest pamant ce-l simt sub mana –
Un corp bolnav, pierdut si singur.
In fata ta, ma plec, o tara,
Cu-acea speranta de la urma,
Si-orfana imi caut azi o mama
In viata care-ncet se curma.
Icoanei tale, o rugaciune
Inchin in ritmul unei doine –
Te rog vegheaza peste mine,
Si de-i muri, sa mor cu tine.
Nu ma lasa cu ei, miseii,
Sa ii aud cum isi proclama
Alta regina, alta lege
Si-alte cuvinte pentru mama.
La crucea ta, ma plec, regina,
Si plang cu lacrimi de tarana
Acest pamant ce-l simt sub mana –
Un corp tradat, firav si rece.
002.012
0