Aud vorbele plângând
Ochii îi văd lăcrimând
Peste umeri văd priviri
Aruncate-n amintiri.
Îmi așez un suflet bun
Chiar la margine de drum
Ca să fie un popas
Pentru timpul ce-a rămas.
Să vii
De la unu pân’la nouă
Timp de-o secundă se-așează.
Iar unele două cu două,
E-ordinea-n care urmează…
La ora 12:34:56, în ziua de 7, luna a 8-a, anul 2009, cifrele s-au aliniat(123456789-
Fă-ți pe drumul meu cărare
Fie și numai cu umbra
Să mai uit de-o oarecare
Viață stinsă, viața-mi sumbra
Și din când în când de vrerea
Îți este să poposești
Poți-mi mângâia durerea
Punctul nu este altceva decât:
începutul și sfârșitul
ceea ce este cel mai aproape de nimic
(oricât de aproape)
vecinul din dreapta și din stânga
și din toate părțile
al infinitului mare.
Mai
Vulturii sunt umbre care zboară
ce privesc în jos amăgitor,
nu le-ajunge-un cer și-o vară
mai doresc o toamnă și un nor
Foșnetul de frunze în cădere
ca și vântul de sub zborul lor,
Atât de-ngustă-i puntea către fericire;
Cu fiecare pas ea se-ngustează și mai mult,
Că s-ar putea ca punctul de oprire
Să fie nu dorit, ci de temut.
Dar drumul poate ca să fie mai ușor,
Parcurs
