Șhhh…taci…nu vreau să aud nimic,
Nu vreau viori… nici măcar un sunet…
Vreau doar să-ți simt cuvintele nerostite,
Să-ți mângâi inima cu parfumul ochilor mei,
Iar culoarea lor să-ți imbrace
I
Într-o dimineață m-am trezit cu o imperioasă dorință:
De azi voi fi poetă.
Deodată m-am simțit tare mândră de mine și de visul care m-a condus la o asemenea concluzie.
Voi lua literă cu
Nu plânge, mamă, e-n zadar,
Acum e libertate,
Am mers, pentru a-ți da-o-n dar,
Cu pașii grei spre moarte.
O moarte ce-i pe lang-atâți
Ce-n zbor și-au frânt aripa?
Băieți frumoși, fete
Celui ce va veni...
Nu am știut ... dar poate acum știu?!
Iar ceasul nu e oare prea târziu?
Secundele nu m-au îmbătrânit
De așteptare?
Timpul s-a oprit...
Aceeași inimă îmi bate-n
