Poezie
Literatura
1 min lectură·
Mediu
Doamne, ce frumoasa esti!
O pata de cerneala,
Pe foaia alb galbuie,
Un nour negru
Pe albastrul pur al cerului,
Un picur de apa
in nisipul desertului.
Inchisa intr-o piatra,
Imi tin dorinta intemnitata.
O piatra
Si nimic mai mult
E casa gandurilor mele.
Satul
O arunc spre cer,
Spre un soare,
Un soare mult prea departe.
Clipesc intr-o doara,
Cuvantul il cunosc.
Nu... nu il cunosc.
Te rog, invata-ma
Invata-ma sa-ti soptesc
Vorbe nemaiauyite.
Invata-ma sa scriu
Scrieri nemaiintalnite
Defapt,
Invata-ma sa iubesc
Lucrurile \"nemaiiubite\".
002387
0