Risipitori de timp si vreme, suntem anonimi confuzi in lupta cu destinul implacabil.Ne desprindem de visele noastre si aruncam la gunoi orice e incomod, orice nu convine vietii noastre
Stinsa-i soapta ta in ape limpezi de matase
O unduire de meduza iti sunt visele apoase
Iar uneori verbul tau cazand e-o treapta
Urcand din cuvant in cuvant spre o calma creasta.
Poetul isi
Polenul funerar al regelui fluture
Se așterne incet in suflet
Iar cenusa vietii de atunci
Iși cere mangaierea.
Caci am fost și eu copil odata
Și striveam aripi intre degete
Și frangeam
