Poezii

Stinsa-i soapta ta in ape limpezi de matase O unduire de meduza iti sunt visele apoase Iar uneori verbul tau cazand e-o treapta Urcand din cuvant in cuvant spre o calma creasta. Poetul isi

Polenul funerar al regelui fluture Se așterne incet in suflet Iar cenusa vietii de atunci Iși cere mangaierea. Caci am fost și eu copil odata Și striveam aripi intre degete Și frangeam