Poezie
nebunie
1 min lectură·
Mediu
nebunie
mereu cu scuturile după mine
încătușat în mii de umbre
trecutul nu pot să-l uit
iar viitorul a trecut.
otrăvitor e singur pe lume
dragostea, doar iluzie
sufletul mereu mi-l caut
cândva, atât doar am avut.
degete jucăușe prin minte
cotrobăiesc de zor în loc să alinte
de ce nu pot oare să renunț
și să-mi văd de ai mei munți?
liniște e acolo, tăcere
doar veghezi, vino bătrânețe
stins, zoombi rătăcit
am trăit și m-am dus uimit.
rămân așa, cu lanțurile
pereți albi de vateline
privesc pierdut în trecut
ce-am avut și ce am pierdut
002.280
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Deak Zoltan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Deak Zoltan. “nebunie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/deak-zoltan/poezie/1817009/nebunieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
