Am nevoie să-mi fie dor de moarte;
Să ningă peste amintiri și vise,
Și de fluturi cu aripile unse;
De sângele tau revărsat pe o carte.
Am nevoie de apusuri ude,
De lacrimi dulci ale Toamnei,
Pe bancile vechi, ruginite,
Prin frunzele greu adormite,
Sub norii ce-mprastie ura
Visez.
Ascult culori cu gustul negru
Si in vapaia tineretii
Vad sunete ce imi picteaza
Moarte.
In
Sopteste-mi o vorba de duh
Ce sufletu-mi piept sa-l strapunga
Iar dorul, cu miere sa-mi unga.
Sa pot sa iubesc doar vazduh.
Ingana-mi cuvinte de dor.
Sa pot saruta iarasi valul
Ce-ti ridica
Un fulg de zapada,din nori se arunca
Pentru a vedea si a auzi,
Aerul si marea,dragostea si gandul,
Frunzele ce mor,toate,intr-o zi...
Totul este sec,viata-i inghetata,
Din pamant rasar
A salciei frunza se-apleaca spre mine
Soptindu-mi, usor, o poveste goala...
O poveste trista, despre tot ce zboara.
Sunet dedicat adierii line..
Soarele rasare, apa-i ca te gheata
Inima-mi e
Pe stanca e scris,\"Te iubesc\"...
Cu ochii in lacrimi privesc catre marea
Care ar putea acoperi cu sare
Sentimentele care palesc...
Cantecul rosteste,\"Te doresc\"...
Rasuna strident catre
DA