Poezie
Sfarsitul
1 min lectură·
Mediu
Pe bancile vechi, ruginite,
Prin frunzele greu adormite,
Sub norii ce-mprastie ura
Visez.
Ascult culori cu gustul negru
Si in vapaia tineretii
Vad sunete ce imi picteaza
Moarte.
In cuferele din tarana
Ce-ascund nemaivazute ganduri
Se simte stralucind sublim
Iubirea.
Prin strigatele inocentei
Ce cheama linistea suava,
Imi vad pe-o lespede de nuc,
Cadavrul.
Imbratisez caldura lunii;
Si-n tremurul grabit al mainii
Iti desenez cu sange, chipul
Inghetat.
In cantecul grotesc al noptii
Si pe cararile de spini
Pasesc descult prin maracini
Spre tine.
M-arunc in marea de iluzii;
Inot prin ceata nemiloasa
Spre ochii ce-mi soptesc usor
“Te-astept!”
Mormintele imi sapa calea
Si candele imi lumineaza
Sicriul care striga gros,
“Adio!
001.343
0