Poezie
Ultimele mere
1 min lectură·
Mediu
Se intunecase poteca
Unde ne-am vazut intaia oara
Acolo prin livezile de mere
Cu saruturi parfumate
Ne contopeam cu ele.
Dar adunam cu fiecare clipa
prea multa tacere intre noi
Asa ca doar fosnetul frunzelor
striveau rasaritul in palmele goale
de lipsa cuvintelor.
Sunetele cadeau,
amestecandu-se tandru
Cu mirosul merelor coapte.
Si in cadere timpul se spargea
De cioburile uitarii
cautandu-si silabele printre frunze
sau printre mere…
Iar tu priveai prin mine
ca si cand lipsa cuvintelor
imi destramase chipul
rostogolindu-ma in vartejul toamnei.
Si poate tocmai de asta
Incepusem si eu sa cred
Ca sunt invizibila
si m-am lasat sa cad
in tacere
laolalta cu ultimele mere.
Martie 2004
002.734
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- DANILA MONICA
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
DANILA MONICA. “Ultimele mere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/danila-monica/poezie/66246/ultimele-mereComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.