Poezie
Respiratie ... anaeroba
1 min lectură·
Mediu
La inceput n-am realizat
ca pret de o secunda
imi tinusem respiratia suspendata
intre mine si tine.
Ne regaseam pandind la colturile orei
ca si cum am fi asteptat
sa ne smulgem
fiecare respiratie pierduta pana atunci.
Mai apoi aerul dintre noi
s-a deschis imbatisand patimas
fiecare silaba ce se scurgea
printre buzele noastre.
Curand mainile s-au cautat
intr-un joc de-a sarutul
degetele mele s-au oprit uimite
cand au respirat
tacerile palmelor tale.
Trupurile inlantuite in frenezia
primului dans se contopeau uitand
sa mai respire
fiecare bucata de cer
din care se nasteau cometele.
Apoi vulcanul ce ne-a eliberat
barierele intre suflete si dorinte
ne-a amestecat rasuflarile pierdute
in vartejul pasiunii din noi.
Si abia atunci am invatat
sa respiram amandoi.
002.455
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- DANILA MONICA
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
DANILA MONICA. “Respiratie ... anaeroba.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/danila-monica/poezie/49524/respiratie-anaerobaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.