Poezie
Despre stele
1 min lectură·
Mediu
Port cu mine in suflet prea multe
Mult prea multe stele pierdute
Unele s-au topit de prea mult
Mister albastru.
Altele si-au rotunjit coltul de ieri
Tot privindu-ma piezis printre gene
In haosul incremenitelor taceri
Din cuvintele mele.
Altele si-au scuturat cozile de argint
Asteptand o secunda de iluminare
Sa le devoreze umbrele soaptelor
Torte aprinse in infinit.
O parte dintre stele s-au rasculat
Si mi-au pornit haihui prin vene
Le-am domolit iubindu-le si treptat
S-au transformat in perne.
Mai am si altfel de stele neatinse
Pastrate in varfurile degetelor
Cu ele o sa-mi ating tamplele ninse
Cand va veni timpul.
Mi-am numarat toate stelele, toropita
Nu le vad, de prea mult soare-n mine,
Astept sa-mi apuna ziua si obosita
Amurgul sa ma inchida.
Astept sa mi se-ntunece tot cerul
Si sa rasara-n mine stelele deodata
Stelele mele pe care inca niciodata
Nu le-am vazut rasarind.
iunie 2003
001.618
0