Poezie
Varste si culori
1 min lectură·
Mediu
Culorile varstelor
Cand m-am nascut pandind rasaritul
Ochii mei erau ALBASRI si parul in asteptare
Mainile ROZE si buzele cautand lapticul
De un ALB imaculat,se inROSisera la soare.
Dupa un an parul BALAI nu se lasa privit
Desi carliontii pe fruntea ALBa, rasuceau
Idei ALBASTRE cu fiecare pas cucerit
Si manute ALBE tot universul cercetau.
Pe la zece ani ochii mei CAPRUI de toamna
Isi pastrau apele VERZI de soare si mare
Si lucirile de ciocolata calda in iarna
Buclele CASTANII se rasucisera in soare.
Undeva pe la douazeci de ani stiam
Ca ochii mei aveau o nuanta fierbinte
Atrageau zeci de priviri VERZI –iubeam
In ROSul ce razbatea dincolo de cuvinte.
Inca cinci ani si ROSUL iubirii suspina
Se restrange si plange sub NEGRI nori
Si numai GRIul minciunilor era de vina
Pentru sfasiatele mele franturi de zbor.
Un an sau doi si NEGRUl furtunii a trecut
Cand rasaritul ROZ al iubirii adevarate
Imi aduce visele ALBASTRE de demult
Si ROSUL iar revine pe buze-nfierbantate
De la treizeci de ani iubesc viata, caci eu
Cu ROSUL din inimi, cu VERDELE ierbii
Si BALAIUL regasit in parul copilului meu
Am sa ating CURCUBEUL pierdutelor corabii.
Mai 2003
001.537
0