Poezie
Gand bun!
2 min lectură·
Mediu
Rasplata timpului nu vreau s-astept!
O limba se vorbeste dar eu nu o inteleg!
Mi-a oferit tot aceasta minunata viata!
Am deslusit a universului povata!
Acea lupa fara de sticla ce mi s-a daruit!
Mi-a aratat o lume ingrozita ascunsa-nisip!
Priveam catre apus,vedeam un rasarit!
Iubire transformata-n chip cioplit!
Apele si vantul sunt ale mele averi,
Ucis-am in lupta acel natang sa ceri!
Soarele si luna sunt ai mei copii!
Cunosc un singur verb,acela de-a iubi!
Orbita de atata frumusete sunt eu!
Zaresc culori ce nu exista-n curcubeu,
Vad lume ce lupta cu invincibili zmei,
Sufletul mi-e trist,cand ma gandesc la ei!
Lupta in zadar,pentru nemurire,
Un tren n-ajunge gara,daca nu sunt sine,
De o simpla viata,m-am indragostit,
Dar fara de iubire,n-as fi indraznit!
Copila nu sunt,dar n-am nici batranete,
Am doar cuvinte,imi zic ca-s indraznete,
Iubire daruiesc ,nu vreau ca tu sa ceri!
Asculta ploaia fara sa te-acoperi!
Sa simti cum picaturile cu tine se topesc,
Al lor miros,vibratii iti starnesc,
Nu cauta o alta frumusete nicaieri,
Iubeste azi,nu ce-a fost ieri!
Lumea ma cearta,ca n-am nimic imi zic,
Cum sa le explic ca am un infinit?
Al meu gand bun,..incoerent imi spun!
Oare si tie ti-au spus ca esti nebun?
003262
0