Călătoare
Sub raza lunii, pun la dospit un gând. Cu mușcătura clipei de durere, Îl strâng în palme, îl rotunjesc în vânt Și îl arunc în scorburi de tăcere. Ideile, ca iele-n dans feeric Răsar în
Pastel
Crengi la fereastră Nucile verzi pe ramuri Mărgele de jad. Copac însetat Ciocănitoare pe trunchi Scoarță crăpată. Galben de soare Păpădie-nflorită Arșiță mare. Colb împrăștiat Vară
Confesiune
În mii de cioburi mă prefac Alunecând pustie spre credința Că alăturând cuvinte, tac. Aștept să se scurgă timpii morți Spre adâncimea ultimelor versuri, Trântind către cer ușile destinului Cu
Haiku7
nisip spulberat stropii din valuri în vânt pielea găinii
Haiku6
nisip de sidef midii crăpate pe mal tălpi înțepate
Haiku5
valuri și alge lipitoare pe gleznă fire de sânge
Haiku4
raze de soare nisip de aur topit buze sărate
Haiku3
flutură vântul albe petale de crin zâmbet de copil
Haiku 2
dovleacul scobit arde pe masa de brad spaimă de iele
Haiku 1
cireșe grele podoabele crengilor cercei de rubin
Tentativă de zbor...
Mi-am deschis aripile frânte Să-nvăț să zbor spre înălțimi de munte. Neputincioasă, cad. Dar vreau din nou Să mă înalț mai sus, spre Eul tău. Mă simt atât de grea, fără putere, Și mă trezesc
Gânduri...
Alaiul gândurilor mele Se zbate-n craniu; și, rebele, În tâmpla dreaptă mi-au bătut, Izbind năvalnic, ca-ntr-un scut. Le țin în minte, înrobite, Închise ca-ntr-o colivie, Încătușate și
