Poezie
Fără ieșire
1 min lectură·
Mediu
În numele a tot
ca într-o lepădare cumplită
a disperărilor rănite
de-atâta tandrețe
trebuie să caut
spre gura care mărturisind
nefolosința inimii
a trădat
pentru că altcumva
nu se poate
și răspântii nu sunt
când distanța obligatorie nu e decât
o metaforă
a sălbăticiei în care
repetabile mișcări
devin explicabile.
din volumul \"Fara iesire\", editura EX LIBRIS UNIVERSALIS, 2002
003051
0
