Poezie
privesc la mine ca la o străină simpatică (2)
o Leoaică îmi traversează centrul
1 min lectură·
Mediu
împrejmuite gândurile cocorilor
încep cu ţipăt tăcut dimineaţa
închisoarea devine insidios marele duhovnic
purtăm orange în singurătate semnul distinctiv
al prizonieratului… al fricii
drumurile izgonesc mersul
unii s-au născut prea devreme alţii ridicol
rămâne acest timp oval în jurul căruia ne așezăm
la masă
înfrigurată cina de taină se încropeşte
din firimiturile scăpate instinctual de forme cu aripi
Dumnezeu se complică din nou întinzându-ne dedesubt plase
bisturiele vremii substituie porţiuni de carne cu moarte
sufletele îşi leagă fedeleş realitatea
imploră dramul clasic de milostenie cosmică
orizontul nostru această sârmă ghimpată delimitându-ne
*
o inimă ticăie
în pământul ticsit cu inutilitate
bulbul îşi face loc necesar printre ziduri
blând uriaşul ne-ntinde spre cer mâinile
o femeie umple golul cu imaginaţie
vegetale minuscule desăvârşesc fragilitatea
premisa estetică a creaţiei
cuvintele ating cu repeziciune galactică
relieful scheletic al absenței
mă bizui pe secunda aceasta!
001.124
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 141
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “privesc la mine ca la o străină simpatică (2).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14148306/privesc-la-mine-ca-la-o-straina-simpatica-2Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.