Poezie
... nici iubire
o Leoaică îmi traversează centrul
1 min lectură·
Mediu
primăvara venea
după o iarnă care nu existase
la fel cum despărțirea noastră se petrecuse
după întâlnirea inventată la capătul
unui șir lung de blesteme
cu guturaie incipiente
și astenii ca la carte
această nevroză cu lepidoptere
și noapte
mergeam aparent
pe aceeași stradă
privind siluete lunguiețe încercam
să acoperim lipsa de consistență a vitrinelor
a oamenilor de dincolo
de păpuși gonflate și cărți
în coperți colosale inaccesibile
cineva pusese
o fărâmă de gheață la soare
trecea mașina cu brazi la orizontală
pâine rămăsese de ieri... o bucată
nu ne-am verificat nici măcar pulsul
gradul de receptivitate
în buzunare ascunse pocnea
amintirea nămeților
în fantoma cărora
complici îngropaserăm
sentimentul zăpezii
indiciul acela care avea
după toate probabilitățile
să ne ducă spre eternitate
altfel
iarnă nu avea să mai fie vreodată!
– spuneau specialiștii
... nici iubire
numai bătrânii o țineau pe-a lor:
se întâlnea el
munte cu munte
darămite
om cu om
001.191
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “... nici iubire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14144003/nici-iubireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.