Poezie
te visam
1 min lectură·
Mediu
se făcea
că te călugăriseşi
la o mânăstire de maici
aveai trecere!
te sculai odată cu orătăniile curţii
deşi – ca să fii sincer! – ţi-ai mai fi prelungit
somnul raţiunii… al identităţii
în această abdicare
de la realitate
purtai
mirosul atât de distinct
al doamnelor împestriţate
printr-o hotărâre a sorţii
menite a intra
sub incidenţa nimicului
în faţa confesionalului
devenit deodată
maşină cu sfinţi
îţi mângâiai singurătatea
minorul timp… moartea
radiai totuşi inocenţă
[până la mine mai nimeni nu te-a ghicit!]
îţi umanizai patima cu torsul unei pisici
pripăşită, biata, în întunericul unei vieţi
veneau sărbătorile
un înger desuet vestea cât îl ţinea Inima!
nu te puteai dezice de lipsa
vocaţiei de ascet
rămasă în lume
purtam stigmatul
femeii veşnic învirginate
nu era chip să mă dezic.
001.257
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “te visam.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14143475/te-visamComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.