femeia asta care

în mod constant vine pleacă

de la treburile sale

ca o şcolăriţă

ca o dezertoare

aparent

fără prea multe conexiuni

cu exteriorul

poartă pălării cu vedere la sine

merge împachetată

primul strat o face

acceptabilă

aproape simpatică

parcă ai cunoscut-o cândva

de n-o semăna cu-o actriţă?!

(nu, ca să fii actriţă nu este... n-a fost niciodată obligatoriu să fii frumoasă, nici... nici... doar. să fim înţeleşi!)

ai zice că tu, chiar tu eşti una dintre acelea

care subit i-a intrat în graţii (ce vei fi făcut oare?!)

în felul ei taciturn te acostează îţi vorbeşte / te iscodeşte

despre cerceii tăi lungi peruani despre păpuşa

pe care nimeni nu i-a dăruit-o vreodată

a râvnit-o a blestemat-o a încuiat-o s-a încuiat

între pagini cu delimitare exactă

au traversat-o in absentia

păsări cu gât prelung de veneră

madone cu destin de narcisă

chiar iubirea...

s-a retras

pe vârful picioarelor nebalerine

din văzul unei lumi ingrate

70 plus au prins-o

la masa cu cioburi dintr-o grota

luându-şi porţia triplă de anestezic

şi răutate

.femeia asta vicleană

femeia asta cioturoasă

care se-ncurcă

în păsările

de la genele tale

vine pleacă poartă merge acostează râvneşte iscodeşte blestemă pleacă.

nici măcar nu-şi aminteşte

că este

că a fost

odată

femeie.