Poezie
idolatrie (2)
file de jurnal afectiv
1 min lectură·
Mediu
nu-mi mai fac semnul crucii diminețile
a devenit un gest reflex să-mi trec mâna prin păr
mă scutur de ale tale/ fac tot posibilul
să exclud calea de întoarcere
azi toamna și-a pierdut intimitatea
mult prea stridentă lumina gutuilor galbene
crizanteme își rătăcesc visul
în văzul neiertător al cosmosului
și nu mă pot privi în icoane/ mă sperii și fug
dihanie fără timp/ fără urme/ fără habitat
când fără de scrupule catifeaua rochiei îmi sabotează feminitatea
îmi întorc spatele/ îmi amputez amintirile... încă o zi să mai prind
mersul se sparge în oglinzi diforme
eul zămislește sensuri opuse...
noaptea învelește o rană
amestecată în colții pădurii cu trunchiuri mute
și ochii își beau luminile: nu se satură!
nu sunt deloc o altă Phoenix
mă opresc la picioarele scării:
nicio umbră/ nicio vedenie/ niciun semn.
001.291
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “idolatrie (2).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14133461/idolatrie-2Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.