sentimentul de la ora 5 după-amiaza (2)

Îmi pare un poem calm, poate numai de acalmie și calm să fie nevoie, ca să scriem despre lucruri și sentimente liniștit, și frumos, așa cum ți-a ieșit ție, Daniela. Întotdeauna e o plăcere să trec pe la tine, dragostea (sau șchiopătarea în ea, uneori) e un dat, și acela. Bine e să fie, uneori, frumusețea florilor și a foișoarelor proprii, și poemele cât de fericite posibil, după condei (sau cât de imaginare).


O zi cu magnolii! :)

... își amintește cineva... Cele trei texte (cel mai recent postate), deci inclusiv Sentimenul de la ora..., sunt texte mai vechi,... revăzute. Chiar și în etapa "(2)" au rămas stări pentru care nu am găsit (încă?) formula cea mai adecvată. Rememorez EXACT fiecare dintre imboldurile care m-au îndemnat să scriu; tocmai în virtutea acestei rememorări calific drept nu foarte exacte tiparele respective... Altfel, da, detașare vizibilă cu ochiul liber, deși, cel puțin atunci cd am compus acest text - și anume în urmă cu câțiva ani buni, însă doar la foarte puțină vreme de la consumarea "incidentului" cu pricina, eram - nu am cum să nu-mi amintesc!!!!!! - destul de neliniștită, de revoltată etc. Probabil, scriind, s-a activat acel elementar instinct de autoconservare / autoapărare și a rezultat un text calm, care, deși nu este cine-știe-ce, inclusiv mie reușește (încă) să-mi rețină atenția prin sucul de rodii (doar pt că au vitamina C din belșug... rodiile astea?!), prin cuburile de gheață, prin conceptul așa de frumos al "grădinii de vară", și "răcorită" (ași!!) pe deasupra... în toată toropeala aia de august 13, când canicula te trăia, fără să poți interveni propriu-zis... În sfârșit, orice experiență este oricând bine-venită, cu certitudine nimic nu este întâmplător: este bine să fim mereu în realitate, în ciuda mrejelor iluziilor născute din te-miri-ce!!

Dragă Iulia, te salut din universul meu fericit de magnolii! Să nu ne dezicem de el!!! Niciodată! Cu prietenie, D.

PS: se petrecu și în Sonia aia cu accent și cu hiat... o scenă similară, ceva mai dură... ghici care o fi?! [Ușoor de toot!]

Daniela, la ora asta sunt pierdută pentru orice lucru ușor. Dar mai citesc. Ai postat un poem bun azi, tocmai ce l-am citit.