Poezie
nici pe departe...
file de jurnal afectiv
1 min lectură·
Mediu
nu știu cu cât moartea este mai gravă decât dilema asta,
a prepoziției care poate fi la fel de bine polisemantică și vidă de conținut
nu știu cu cât mai gravă decât realitatea gândului ăstuia care face din mine
o necunoscută, nebuna posesivă în infantilitatea proprie cum că tu
ai putea la un moment dat să iubești pe cu totul altcineva,
că eu m-aș face urâtă, bătrână și imposibilă... așa aș fi la nesfârșit...
... decât miile de incertitudini ale certitudinii mele absolute, unica de altfel,
decât secunda imediat următoare în care, deși nu am nici mâini, nici chip, nici suflet trebuie musai
să-mi spăl fața, să mă parfumez, să zâmbesc, să intru în mine ca și cum...
cu cât, oare, mai gravă decât literele astea strâmbe și anemice ca niște riduri,
incapabile să mă exprime fără șantajul maxim
... decât uitarea trandafirului devenit accesoriu al unui decor plastifiat...
022.170
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 149
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “nici pe departe....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14096323/nici-pe-departeComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Da, e o sintaxa mai greoaie, am simtit-o si eu, dar, in momentele acelea, nu am "primit" alte forme de exteriorizare a trairii. O sa pastrez ideea/ trairea si o sa simplific la momentul oportun, pe cat posibil, sintaxa.
Multumesc pentru ("doar o"!!) parere!!
Multumesc pentru ("doar o"!!) parere!!
0

îmi par în plus unele formulări...
Doar o părere...