Poezie
... poate o să-ți mai scriu...
1 min lectură·
Mediu
suflete eviscerate în veșminte
croite nu pe măsură
tresar se dilată nu se re-cunosc
alteritate... alteritate... alteritate...
în odaia timpului linii se desfac
urme pe banca uscată
ceruri pasc nostalgii. aripi-aripi-aripi...
pe umeri se adună o idee
din ce-ar fi putut deveni
... acea întâmplare...
gândul tău încă odihnește
în mine se înnoadă cuvinte:
nu le mai pot desluși
pe serpentinice uși un duh:
încercase cândva să ne-apropie
azi e clownul
pe soclu în frac cu lornion
răcnește de singurătate
a mai trecut încă o zi
nu cerșesc nu iubesc nu știu
dacă am făcut-o
la modul serios
vreodată
poate mi-a fost teamă
de mine
am preferat să-mi pudrez obrajii
în roz totul părea suportabil
o damă de cupă căutându-și asul
într-un fel mult prea personal
mi se spunea „fata cu zâmbet de primăvară”
la un moment dat am crezut chiar și eu
eclipsă și... frig... și... aprilie...
... poate o să-ți mai scriu...
001.132
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “... poate o să-ți mai scriu....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14068932/poate-o-sa-ti-mai-scriuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
