Poezie
umbra
1 min lectură·
Mediu
mă prinde din urmă și
nu-mi pot continua drumul
decât așa
cei care mă știau
azi
nu mă mai recunosc
port alt chip
de te-ar fi cunoscut pe tine
atunci poate
aș fi avut o minimă șansă să
nu trec atât de incognito
numai eu
știu
că
ceea ce duc acum în loc de chip
e doar o mască
o mască ce mi-a intrat în sânge
ca o căpușă
mi-a invadat intimitatea
mi-a luat numele
identitatea
copilăria
sentimentul de duminică la răsărit
ultimul bilet valabil
feminitatea
dreptul la replică
în oglinzi paralele
trupul meu se face
ape-ape
întind mâna să
mă prind
fatal înmiit respir din tine
o răsuflare grea captivă
în care
aș putea în secunda imediat următoare să
mă pierd definitiv
cu cinism
soarele vișiniu îmi trece prin creștet
adevărul gol-goluț și
nu știu dacă
mai vreau sau nu să fiu
cândva
deconspirată
001.387
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 43
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Luminita Teleoaca. “umbra.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-luminita-teleoaca/poezie/14064075/umbraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.