Poezie
Requiem
1 min lectură·
Mediu
Să plec? peste hotarele acestui suflet
este marea. aș vrea s-o pipăi cu tristețea mea,
s-o gust în taină c-un cuvînt, s-o merg c-un picior...
și totuși, nu s-a întors nimeni înapoi,
să ne zică să ne înfricoșăm sau să ne bucurăm.
noi le-am făcut praznicuri de pomenire,
am dat lumânîri și colaci de pomană
pentru ca ei să ne apară în vis,
să ne întrebe de ce n-am dat încă ceva de pomană,
să ne cheme la ei, că e bine, ori să ne alunge acasă, la copii
pentru ca să ne trezim din somn și să zicem-
Doamne, chiar sufletele lor plutesc deasupra noastră,
chiar există moarte și teamă, vanitate și spirit.
azi trebuie să exiști doar prin cele 21 de grame de suflet,
să te păzești de păcat, să fugi de blestem.
azi trebuie să te rogi și să te temi de ispită,
și să nu te-nspăimînți de morminte.
oricît n-ar fi de grotești, viitoarele noastre dormitoare
vor ști cu siguranță ce poartă în burta lor-
prinți sau broaște.
nu vă temeți. ceasul acela este aproape.
022.780
0
LA