Poezie
Doina
1 min lectură·
Mediu
DOINA
Am cantat
Ingenunchindu-mi sufletul
Sub povara durerii.
Iar cand mi s-a facut sila
De gestul umil al ingenunchierii
Am cantat in picioare
Daltuindu-mi cu cantecele
Propria ingenunchiere.
Si-am murit
Si-am reinviat
De cate ori a fost nevoie
Pana ce nefiinta mi-a acceptat sufletul
Cu picioarele tepene.
053.943
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniela
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 47
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela. “Doina.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-0003735/poezie/34677/doinaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RCimi place, e plina de traire, profunda!
in locul tau as elimina \"Re-re inviind\"
in locul tau as elimina \"Re-re inviind\"
0
SF
Dar de ce cauti sa fii acceptata de nefiinta? Crezi ca ar avea mai mult de oferit decat fiinta? Dar cand vei dori in van acceptarea fiintei?
0
D
Fiintarea este clipa. Suntem oameni si putem gresi intr-o clipa. Nefiinta este eternitatea. Iar sa gresesti ... la infinit ... nu e scuzabil. Dar evolutia, devenirea, pot deveni o abordare umana in raportul nostru cu absolutul. Totul sta sub semnul metaforei, nu cred in mistica reincarnarilor!
0
PS: nu-i prima oara cand citesc \"doina\" aceasta (pesemne tot de la tine...:)