In spirit de fair-play?

În cîte lumea este împărțită Se pun greșelilor mai mult temei Veghind o dezbinarea-nsuflețită, Cînd spunem lume spunem șefii ei. Dintr-un nimic ne pomenim în crize, Istoria e pusă peste toate, Chiar și în sporturi se mai fac devize Pentru puteri, cu tot, cu nedreptate. În definiția prin tot supremă Fair-play-ul rătăcit nu se mai vede În ochii tuturor e o dilemă, Judecătorii nu mai au ce crede. În simțul tuturor e răzvrătire Cînd toate-s pregătite din culise Dar lumea totuși crede-n împlinire Bătînd același drum ca și Ulise. Iar cavalerii sînt acum o slugă Și s-au vîndut sintagmelor servide Degeaba înălțase-vor în rugă, Arenele de luptă sînt aride. Dar cît vor bate clopote a moarte Se vor servi speranțele de-a gata Și pururi tot de-a gata, peste soarte, Se va-mproșca noroiul cu lopata!