Daniel Ciolea

Vreau să încep prin a va mulțumi tuturor celor care ați trecut prin paginile mele:
Mitică, Lory, Cristina, Ruxandra, Sorinel, Laura, Virgil, Andrei, Cosmin, Mihaela, George, Paraschiva, Ionel, Apofilandru, Bonifaciu, Pișta și toți, dar toți ceilalți. Mă bucur foarte mult să fiu citit cu atâta interes de dragii mei prieteni de pe www.poezie.ho.
Mitică, am să mă adresez acum în mod deosebit domniei tale, căci ai câștigat admirația mea cu fantastica pricepere cu care mânuiești cuvintele. Apreciez toate titlurile tale, îndeosebi cele cu numerele 2, 3, 6 și 9, aranjate in ordinea invers cronologica, pornind de la al treilea text.Nu știu ce muză te-a pișcat de picior dar ai o inspirație proaspătă, cum ar veni esti un fel de Mentos al poeziei.
Treaba cu ștrampi lungi și cu bretele este și favorita mea din toată poezia asta, nu știu de unde am scos-o dar promit să mă mai așez mai pe după-masă în acea stare de transă pe care o aveam când am scris, da-de o să mai iasă ceva. Mă bucur dacă ești în asentimentul meu.
Nu știu cum ai ghicit, se pare că ești clarvăzător, dar eu sunt într-adevăr artist. Sunt, conform definiției, un artist mic încă, fiindcă \"acel artist care trece peste impresiile fotografice ale lumii înconjurătoare, intră în lumea ideatică de dincolo de văzute pentru a-și crea lumea sa în care să dea nivel de acces corespunzător celor care îl merită prin puritatea creației lor, acela este un artist mare.\" aici mai venea un citat, n-am înțeles niciodată care era legătura, dar îl reproduc pentru fidelitate : \"Knocno Knio\".
Cum spuneam sunt artist, dar mai sunt și mergător, adică acum trebuie să merg. hihihaha v-a plăcut gluma asta? hihihahhaaa
Vă pup încă o dată cu drag,
Daniel

Nasol era de-așa ca Eminescu tu scriai,
Că nu mai era mare el, ci erai tu.
Dar ca Enescu de cântai
Juram că e un deja vu.

Și voi, ăștia care-n versuri
Pe aici vă duelați
N-aveți casă, n-aveți masă
Toată ziua butonați?

Mulțumesc Lory pentru gândurile frumoase. Încerc să le asimilez și eu, dar încă sunt prins total de încercarea de a deschide nucile alea blestemate de cocos. Altfel cum poți prepara un Coco Jumbo?!!

Cred că e bine aduci un element palpabil într-o evocare, ca să capete mai multă greutate, mai mult gust, aromă etc. Și savoare. O ciorbică, o măslinuță și deja gata gustul cititorului a fost impresionat.

Intuiție minunată în diagnosticarea patologică a stării de inconștiență a conștiinței. Unii dintre noi, îndeosebi comentatori, renunță a vedea o figură cu stil, de dragul criticii. Găsesc această poezie genială, prin metaforele \"coloana\",\"vrea să emigreze\", \"fără a mai privi înapoi\".
Realitate îmbrăcată artistic. Felicitări, dacă aș avea nivelul de acces corespunzător ți-aș da și o steluță, una ca acelea de pe pomul de Crăciun.

Așa cum tragicul sfârșit
Al lui Ifrim se povestește
E prea posibil să ne fi lovit
De-a sa legendă, ori de a lu\' pește.

Toți vobiți aici cu spor
Despre-al nu știu cui odor.
Dragilor, dar divulgați
Cât bine-l cunoșteați?

Ai dreptate, Lory, trebuie să mă Înclin în fața ta de data asta. Dar mai bine mă înclin eu, decât vreodată macaroana!
Mda, revăzând în Enigma, enciclopedia ce le știe pe toate, macaroana la sufertaș poate semnifica ceva pus deoparte pentru altcineva. E tot o metaforă, dar una care se înțelege ca specialitate: adică trebuie să fie și macaroana și sufertașul speciale. Simbioza macaroană-sufertaș datează încă din antichitate, se întâlnește prima oară la oamenii liberi din ținuturile de dincolo de pârâu, și a fost adesea folosită ca alternativă la formularea \"Perestroika în haine de primăvară\", pentru că sună mai melodios ca aceasta.
Așa zice enciclopedia. Acuma cred că e clar pentru toată lumea.

De el e ea și ea nu-i el
Să hotărăști odată vreau
Că nu pricep: la demonstrat
L-a pus prin semne ori pe șleau?

Macaroanele au dintotdeauna o semnificatie metaforică: Sunt simbolul bărbăției soldatului, care e pus în fața lor și trebuie să dea dovadă de tărie, mâncându-le cu porția la gamelă. Aici mesajul nostru arată clar că soldații s-au purtat ca niște papă-lapte-nu-papă-macaroane, căci si-au imprăștiat bărbăția peste tot cu lașitate.

eu väd următoarele:
Doamna Miorita are ceva de spus, și încă important: e vorba de codul Da Vinci, prin care ea transmite un mesaj codificast (să nu uităm că este profesoară de matematică) anumitor persoane (și din nou, să nu uităm de decorațiile militare care i-au trecut prin mână!!!).
\"nina\" este traducerea in germană a lui \"al nouălea\", prin care, în limbaj criptografic germanii anunțau Statul major posibilitatea intercepției corespondenței de către inamic.
Doar 50 de ani mai târziu, aceste practici sunt reluate:
1959 se traduce prin: anul 59-19=40.
\"august\" se înțelege ca \"de clasă înaltă\", ori \"top secret\"
Localizarea este Eforie Sud, adică partea de jos a unei fericiri profunde = Bayern, ca fiind sudul Germaniei.
Povestirea ne spune că, \"prin teren plin de bolovani și buruieni\" adică teren accidentat și nepopulat, un general cu escorta sa a căzut într-o capcană și transportul important pe care il însoțea a fost distrus (împiedicatul, sufertașul cu \"traiectorie ciudată\" etc. \"Nu știam ce să facem\" e clar, dar mai clar apare totul in povestire la \"idea\" că \"bucătăria a fost bombardată\".
\"pământul ca un burete a absorbit\" ne semnalează autorii atentatului, localnicii care au disparut fără urmă apoi cu o parte din pradă.
Apoi ni se spune de Vișeu de Sus, care e clar că era folosit de superiori, că subordonații aveau acces doar la cel de dedesupt. Acolo era o unitate cu asistente medicale care răspundea de Școala Ajutătoare = unitatea de rezerviști.
Se spune despre aur și despre \"șnur pentru lasetă\", deci informatorii plătiți care întindeau capcane dibace.
Se mai anunță și despre o revoltă în număr mare care coincidea cu Paștele, dar fără urmări.
Numele oficial care ni se anunță apoi nu mai este de actualitate.
Și din nou \"august\" adică \"top secret\", iar \"2003\" îndeamnă la recitire, căci 2003X2=4006, iar 4+0+0+6=10, cât primesc eu pentru această decifrare.

Ti-e de bubă?
Măi, să fii...
Dar, de el își ia o șubă
Iar tu niscai alifii?

Deh, de vrei să știi tu, fato,
Care-i treaba cu pistolu\'
Ia mai ieși o țâr\' prin lume
Lasă-n pace monitoru\'

Nu orice \"mare lucru\"-i mare
Dar este foarte-apreciat
Când de femeie ca atare
Nu se lasă intimidat!

Așa greșeală nu-i cu vină
Cât timp adaosu-i destul
Problema e dacă-i puțină
Materia, deloc nu-i cool!

De Dumnezeu ar fi femeie
Făcându-l pe bărbat, constat
Că Singur a ajuns să vreie,
Și își creă un \"termostat\".

Cum citești tu, vrăjitoareo
Sufletele, și cum știi
Ce mi-e drag și ce mi-e intim
Dacă-n vise-ascuns a fi?!

Nu cer mult și viața-mi dă,
Cumpătarea-i o virtute
Pâine am; să văd de stă
Cu dulceața să m-ajute.

Dușul rece n-ar fi rău
Când îl faci de dimineață
Că pe ziua-n curs îți dă
Mult elan și chef de viață!