Poezie
Lumina ce-o simt...
1 min lectură·
Mediu
Lumina ce-o simt
navalindu-mi in piept cand te vad
este probabil ultima farama
din lumina initiala.
Cand sunt cu tine
ma simt nespus de aporape de cer
si simt ca,
dacs mi-as intinde manile,
cu o naturalete iesita din comun,
as putea culege stele.
Toamna sangereaza,
prin umbre prelungi ma tarasc
si numai prezenta ta
ma mai tine in viata.
M-am cunoscut pe mine ca indiferent
si acum ma cunosc ca indragostit;
Ca e dat sa infloreasca spinii
acum o simt pe pielea mea.
De-ar fi sa dainuiesc
in gandul tau,
pamant ce sunt !
013.811
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniel Ciolacu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Ciolacu. “Lumina ce-o simt....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-ciolacu/poezie/63605/lumina-ce-o-simtComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NS
NSNicoleta Stefanescu✓
Lumina asta este ca razele \"X\"? Cum adica sa intinzi mainile cu o naturalete iesita din comun? Cersetorul de la coltul strazii o face nenatural? Si, ca sa scurtez, despre ce e vorba in scrierea ta?
0