Poezie
Ma strecor prin multime
1 min lectură·
Mediu
Incerc sa ma strecor prin multime,
sa fiu nevazutul,
sa fiu nesimtitul,
sa fiu uitatul.
Eu, cel blestemat sa-mi pierd tineretea
in nestire,
condamnat sa trec printre voi
fara sa stiu ce este dorul,
nici cand sa nu aflu ce-nseamna
iubire,
de toti sunt indemnat sa plang,
de toti sunt indemnat sa sufar.
De aceea incerc sa ma strecor prin multime,
impingandu-i pe cei care-mi stau in calea nefericirii.
Ce aveti voi cu mine?
De ce vreti sa ma opriti?
De spaima sa nu ma luati pe nepregatite
m-am obisnuit sa dorm cu ochii deschisi,
din dorinta de a avea controlul desavarsit
asupra tuturor, pana in ultimul moment.
Iar cum numarate-mi sunt grauntele nisipului,
cand n-oi mai putea stapani nimic
sa ma ingropati in marginea unei priviri disperate,
langa un far ce sta vesnic aprins,
pentru ca sufletul sa stie unde este trupul
si sa-l ocoleasca de la distanta.
011.693
0
poezia ta e super si... m-ai super-întristat!
PS: sper ca nu te-am luat pe nepregatite :)