Daniel Bădărău

Născut într-o zi de august în 1973, am avut norocul să copilăresc în locuri parcă desprinse din poveștile sadoveniene, în Moldova și Muntenia.

La 16 ani am privit pentru prima dată cu uimire și încântare, de sus,
un univers
în palma ce-l strângea
atat de mult și–l reducea la un ochi
de senin – acolo erai tu, si alții
eram destul de aproape
de sus si de jos

Zborul și viața de aerodrom m-au făcut să înțeleg adevărurile simple și fundamentale ale vieții, să mă maturizez și descoper alături de prieteni și muntele, schiul și ce țară frumoasă avem.

Am scris poezie într-o perioada frumoasa a vieții mele, între 1994 și 1997, când viața mi-a fost minunat completată de EA: Miruna.

Nu sunt poet, și nici nu cred că voi putea fi vreodată. Doar am simțit, inspirat de iubire, ca pot potrivi frumos cuvintele ca să reflecte ceea ce simt. Vă rog să imi scuzați stângăciile și greșelile. De vă vor plăcea, bucurați-vă de ele. De nu, treceți mai departe.

Dan Bădărău