Dana Stefan

\"anul curat
ca bradu-nălțat,
cu zile bugăte
și daruri de tăte,
cu zile de rai
c-acolo-i de trai!\"

si-mi amintesti de o replica pe care i-am dat-o poemului \"leredem\" al lui daniel bratu si pe care o asez aici in continuarea gandului, drept multumire pentru urari:

leredem tepodum,
suspendati in vis nebun,
trecem puntea de matase
ale verzurilor scrum,

ai ai aiiii..unsovaiii..
tu esti craiul meu din rai,
si in el te-aveam, m-aveai..

:)
An Nou cu sanatate si petrecere frumoasa dintre ani, Calin!

Linea

sunt la un brat si un deget distanta, ioana..:)atat e.:)
pentru ca replica ta imi atinge acum cele mai fine si intime imagini din amintire.
rezonanțe.. imi suna anotimpuri...
imi suna amintirile frumoase cu tata..:)
iti multumesc frumos.

Linea

cauta viscolit gradina urmelor maturate sub omat.
Sarbatori fericite! Ioana

text care poarta amprentă, spatiu al povestirilor unde un fabulos e mestecat cu traditia intr-un real care cu siguranta a fost, este si va fi un frumos trait.

Sarbatori fericite! domnule Emil Iliescu
Sanatate si Un An Nou imbogatit! va doresc din tot sufletul

Linea

amstecul optic al culorilor da albul perfect, asa e, sorin.
amestecul fizic al culorilor, pornind de la ele trei culori principale in cantitati egale amestecate, da griul perfect.:)
uite esti mai exuberant chiar si decat mine. tu amesteci culorile optic, deci esti culoare exaltata.:)
eu inventez doar lumile, amesecand culorile pe o paleta..

sincer, imi place cum spui.:)

Linea

poem circular, in care dragostea e inceputul si inceputul si inceputul fiintei. aici nu exista un inceput si un sfarsit. in aceasta acceptie, \"totul incepe cu tine\", imi da incredere in viata.
chiar daca, batatorite cararile, de fiecare data drumul este unic si deci, \"ceva ma face sa cred ca pe drum umbrele stau in asteptare ca sa-mi amintesc bine lucrurile. ca sa-mi fie apoi dor, de mine, de tine, de Dumnezeu\".
:)

Sarbatori fericite! Teodor

Linea

foarte departe – o formă agitată
în mijlocul unui lichid
cerc gri

grijeste de griul acesta. griul colorat e suma amestecurilor tuturor culorilor care il contin. si chiar daca nu vei putea niciodata sa il definesti ca si culoare, e apoi, cea mai potrivita nuanta a unitatii in diversitate a lumilor tale.

cu placerea lecturii si alaturat, urarile mele de sanatate si prosperitate in noul an,

Linea

ca niste unde, reverberatii ale sunetelor interioare ce vibreaza la zgomotul exterior, cuvintele nescrise..
un aparent periplu, o adevarata radiografie a structurilor fine care ne ocupa gandul, trecerile de la o stare la alta fuzioneaza fin pe margini, asemenea unor fine pete de culoare care ne definesc spiritul.
sensurile filosofice, adanci. treceri si (pe)treceri dintr-o lume in alta, in tot altfel de toamne a lor, unde, serpuind peste noapte, pasari maiastre ne sprijina visele intr-un reazem de gand..
intram asadar dintr-un real intr-un fabulos, unde totul pare ca e posibil cand celui care mediteaza asupra bunelor si nebunelor i se cuvine un zbor planat..

cu placerea lecturii, insemnez acest poem

Linea

oi. ce e astazi in capu\' tau, mai fata..
flash-urile sunt, pentru ca numaram deja zilele in ordine inversa, (ne vine sa socotim, sa dramuim, sa cantarim, sa aruncam, sa facem ordine?)anul e pe terminate (o sa fim mai atenti cum vom pasi in celalalt, crezi, danutzo?!da de unde..), am vrea sa respiram curat (viermuielile ar parea ca irita insa uite! e fojgaiala din preajma Sarbatorilor Albe, aroma de cafea, briosele proaspete, cocalelile marunte ne duc cu gandul la masa curata a noului an -simbolistica simbolistica!), cu putina ingaduinta vei avea in fata ochilor si cafeneaua superbului nebun (vincent), strada e pustie acolo, numai bine sa-ti incapa oamenii tai de ieri, SI BARBATUL. nu un barbat, oricum, oarecare. si ce culoare... ce culoare, m-auzi?!!!
si aici trage aer in piept si apoi ia-o de la capat.
te plimbi frumos pe strazi, gandesti, rememorezi plimbarile frumoase ale anului.. o sa intelegi ca esti tu, cu toate bunele si nebunele tale. o sa fii implinita si mandra din asta. (faci pasi)
o sa intri intr-un magazinash, o sa-ti cumperi ceva marunt care te va face foarte frumoasa cand vei descoperi ca anii sunt clipe si clipa e azi, si-ai sa zambesti privindu-te in oglinda ca si atunci cand ai ras parca, pentru prima oara, copilareste..
tine de galbenul ala! nu e aur. dar imbogateste.

sa ai o zi frumoasa, elutzo.:)

Linea

am cateva greseli de clapaceala acolo: \"fa avea-va avea\" si mai e parca una, sa ma ierti. n-am verificat comul la trimitere.

victor, doar o precizare. imi permit s-o scriu pentru ca am lucrat in scoala si am avut la vremea aceea si o functie de conducere: religia in scoli NU E obligatorie, nici macar la clasele I-IV. trebuie sa ai acceptul tuturor parintilor, autentificat pri semnatura lor, scris pe o coala de hartie si in caz de accept, alaturat si tipul de religie: ortodox, greco-catolic, baptist, adventist etc, pentru fiecare copil. asta se intampla la inceput de an si cat de repede, ca sa poti apoi stabili orele, orarul si numarul de copii per religie.
daca nu esti de acord, parinte, cu aceasta materie, copilul fa avea cu o medie in minus la calculul final al mediei pe an de studiu.
atata e tot.

ce imi spui tu, poate fi real, din pacate.
insa eu sunt greco catolica. ma abtin.:)

iarna frumoasa si bogata in daruri sa aveti de Sfintele Sarbatori!
micutului tau, un sac intreg.:)

Linea

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1813261/Un_Cozonac!

e darul meu de Mos Nicolae..:)
cu pretuire,
Linea

copiii buluc
ninge cu zahar pudra
cozonaci dospiti..

:)
aici aroma iernii esti tu.

Linea

eu n-am avut sansa sa traiesc in universul satului, insa am avut bunici si am avut norocul ca erau mari iubitori de povesti. nu zmei si ilene cosanzene, ci mai degraba pitici, pricolici, drumuri incalcite, ca si povestile lor, prin padurile de la marginea apelor..povesti adevarate, traite de ei...vremuri pierdute..
retraiesc prin tine, serile miracuoase cind ii puteam privi mai degraba pe ei, in loc sa ma doresc o ileana cosanzeana,:) stateam ghemuita, ii admiram, cu sufletul hai hui, prin vai si coclauri..
daca inca se mai pot savura asemenea povesti, e bine pentru neamul asta, as vrea eu sa cred..
si iti multumesc pentru asta.

of Silvia...
e cutremurator cata dragoste stii tu aduna in tine, Femeie.
si tu mai stii si sa stai, piatra pe piatra, cu miez topit, in echilibru perfect, intotdeauna la jumatatea exacta a distantelor, prinsa doar intr-un contrapunct..
Cata vreme te incumeti, o sa poti!
Nu ti-e tie frica de spatiul labirint, sa spunem asa ca te temi doar de calatoria spre reintoarcere...Insa eu stiu sigur ca n-o sa mai vrei sa te regasesti la fel...

zbea din cuvinte culoarea si lasa lichidul sa se imbibe!
da cu sticla de pamant sa sune sticla sparta ca o aiureala si ca sa fie si mai absurd, zambeste larg si ai sa vezi, se incaleca zambetul inghesuit cu plansul, dar minele tau iti va spune: mai bine plins decat zmiorcaiala!
si atunci capitulezi concluzionand dezmatat si zmucit ca e timpul sa te vezi si o superba nebuna despletita, ce loc de parcare e SIMPLU!...
Tu poti.
Si din atatea texte nescrise pe hartie, ci doar memorate din dragoste de memorare, te vei trezi din sfoara de matase dezlegata la glezne exact atat cat ai timp sa-ti tragi doar rasuflarea!
Si atunci, vei inventa un patratel liber intre spatii, Silvia...si-acolo vei orindui apoi frumos, TU, dragostea, in cate feluri exista pe lumea asta pentru sufletul tau.

cu admiratie,

Linea

pune lemne pe foc si spune mai departe, emil..:)
stau ingramadita cu un lintzoi pe mine si te-ascult.

cu o deosebita placere sa te citesc,

Linea

am convingerea ca nicaieri inafara de Moldova nu mai exista sfinti care sa ne vegheze cu atata ingaduinta somnul inconstientei, incat aerul pe care-l respiram acolo, sa tremure.. efectiv eu am simtit asta. tremura aerul in jurul icoanelor moldovenesti!
si pentru atat, un mare respect pentru acest tinut care ne duce greul, si oamenii sai.
cu admiratie,

Linea

daca amestecul de fluturi albi si negri definesc acea potentialitate a fiintei, fluturii albi pot fi atunci spiritele calatoare. aparitia lor anunta si disparitia unui om apropiat. asa cum fluturii se zoresc spre moarte in flacara cea stralucitoare, tot asa si oamenii se indreapta spre Lumina, in nefiinta lor..
pentru impacarea noastra, sufletul elibert de invelisul sau e devenirea binefacatoare, preafericita. trebuie sa credem in asta.
noi tesem apoi, din fir de borangic, memoriile clipelor..

sa-i odihneasca Dumnezeu.

Linea

vestea ma infioara...
atata talent risipit deodata...:(
Dumnezeu sa o odihneasca..

Linea

da, un proiect generos in cel mai chetzesh burg transilvanean.:) langa el mediasul meu si de acolo, ca dintr-o azvarlitura de batz, sunt cu sufletul alaturi de voi, sibienilor, chiar daca sunt acum mai incolo putin decat un brat si un deget distanta. :) apoi celor care vor veni de prin tara, oaspeti la voi, indemnul de a respira in tihna aerul unui oras incarcat de istorie, capitala europeana datorita celor care stiu conserva si pretui un oras care-si merita la randul lui, locuitorii.
un insemn asadar pentru privelisti si priviri.
felicitari pentru initiativa, calin!

Linea