Dana Stefan

e o masa la care stau barbati in seara aceasta, dupa cum vad, insa eu indraznesc cu cateva soapte si eu, daca imi permiteti..:)
sunteti toti cei de aici, foarte frumosi:
virgil, Barbatul ce iubeste intr-o singura culoare, Rosu Purpuriu, pentru ca
in labirintul si balans al lumii, femeia lui sa poata sa se recompuna intr-un intreg paradoxal, prin aceasta miraculoasa slabiciune:imagine desavirsita, Femeia ce stie ca e iubita de Barbatul ei.
dorulet, un viitor barbat care deocamdata colectioneaza iubirile celor din jur.:) a devenit un copil mai mare sub ochii nostri si uite deja cat de frumos stie sa povesteasca despre felurile noastre de iubire..
liviu-ioan, fin observator, asadar, barbat discret si plin de eleganta.
dorian, Barbatul si Prietenul..
stie lega nodurile sapte cate sapte pentru ca e si dezlegator de itze fine, impletite..( e imbracat cu ele si straiul ii e foarte frumos) :)

poemul tau este poemul celor doua cuvinte tesute ca din fir de borangic iar timpul acestor doua cuvinte va tine cata vreme ele sunt mereu reinventate altfel, ca sa se poata face pulbere de suflet atunci cand le rostesti. aceste cuvinte n-au voie sa fie rostite decit o data pe lume, ele sunt cuvinte coborate din cele sapte ceruri, cat sapte alte feluri de ceruri mereu reinventate, si culorile acestea de sapte ori sapte se nasc din amestecaturi nu din alaturari si trebuiesc privite numai din iarba pana in brau, indiferent ca lumineaza felinare din bostani sau candelabre din stele, sau scanteieri din licurici..
dar tu stii toate acestea. uite ce cuvinte iti tivesc poezia:\"te iubesc\".

o femeie e barbatul ce-o cuprinde.
barbatul ce-o rasfrange..
barbatul ce o decoreaza, pictand-o in cuvinte, margelele-nsirand..


Linea

poemul acesta se citeste in soapta, apoi se iese de-aici pe varfuri..
sunt intimitati ce nu trebuiesc deranjate..
memoriile privind parintii stau intotdeauna in sertare inchise cu sapte lacate..

a fi orb inseamna a ignora realitatea lucrurilor, a fi orb inseamna si a nega evdenta, avand astfel privilegiul ca, prin ignorarea aparentelor inselatoare ale lumii, sa-i cunosti realitatea profunda, la care nu are acces chiar oricine.
si uite, Vizionarul intre fast si nefast, impartasindu-se insa din divinitate..

poezia ta are toate calitatile menite sa faca din orb simbolul poetului itinerant..

daca iau titlul ca parte din poem, si trebuie sa-l iau aici in considerare, amarul se preface in amar fara rost, pentru ca vreau flori aici in oala ta din lut. ele vor deveni asa, treceri florale in lumina divina..
sensibil poemul tau, pentru ca tu esti dintre aceia care invarti spirale rosii de opt ori in jurul ulciorului. asa se lumineaza lumea...
intrati in acest poem, suntem sub semnul optului.
optul acela care invirte roata in centrul Universului!
Forma Templului si numarul Inteleptilor e intelepciunea infnita cu nenumaratele forme care se afla in centrul oricarui efort spiritual..
nu pot crede ca se poate muri din poezia aceasta, si dovada, uite, ma reintorc, e insusi titlul pe care l-ai ales.
instelez acest poem, tocmai datorita zborului inalt, seara cuvântului ce mântuiește, cuvinte ce confera adevarata forta poemului, prin insasi poetica celor cateva cuvinte, asezate de la un bun inceput, ca o profesiune de credinta.

Linea

in spiritul aceleiasi idei, cu gand in prelungirea gandului, poemul meu in 17 silabe:
bărci deasupra marii -
singurătăți de undă
calatoare...
:)

nu stiu daca poti posta imagini, daca poti, te pot ajuta sa le pui, iti pot explica, poemele tale marunte s-ar completa foarte frumos cu imagini.

Linea

\"pe tâmplele albite de gânduri
nopțile se aliniază fragmentar
zelele aștern peste ape poduri
mii de oglinzi își întind brațele să ne cuprindă\"

poemul este cu siguranta dedicat, celebram o zi de nastere aici astazi, si fragmentul acesta mi se pare cel mai semnificativ in ceea ce te priveste pe tine, dorian. e cuvantul insiruit, punte, inspre si dinspre taramul poeziei tale, trecerea si (pe)trecerea dinspre pamanturi si ape inspre Inalt.
\"nostalgia și tristețea se prefac în păsări călătoare zborul să nu uităm zborul dincolo de întunericul ce ne ascunde disperarea timpului așterne la început de martie simbolul înțelepciunii..\"
iti doresc din suflet o primavara verde brotacel cu roz, :) sanatate si impacare in suflet iar mariei, ca intotdeauna, un gand frumos ca si gesturile si atingerile ei in zilele anume si nu numai..
La multi ani!

Linea

\"steaua polară s-a chircit în fântâni și ne strigă\"

percep poemul ca pe un registru al spiritului aflat intre divin si tot ceea ce este omenesc. semnificatia acestei secventialitati inseamna \"a talmaci si a impartasi\" cele omenesti, iar oamenilor cele ale dumnezeirii..

cu placerea lecturii,

Linea

aniversarea din sapte februarie m-a prins pe drumul spre țară domnule Diviza, intr-un tren.:)
asa ca sunt prezenta aici cu intarziere, sa iertati asta.
va doresc din suflet si cu tot sufletul ani buni cu sanatate, aceeasi poetica inepuizabila ce va inveleste, Om, va doresc anotimpuri pe masura insusirii dumneavoastra de a va sti minuna in continuare de ele, mereu altfel, aceleasi altele, ele, mereu, an de an..
La multi ani!

Maria, multumiri pentru cuvintele din matase, accepta admiratia mea pentru gesturile tale de prietenie fata de noi.
Linea

motto:
\"sunt viu și dimineața intră prin fereastra deschisă
tristețea mea rămâne un accesoriu de lux\"

daca dimineata este interval de timp, momentul zero este atunci cel al fagaduintei. ora vietii cu aroma care imbata, dar si a increderii de sine, a increderii in celalalt. momentul devine asa, un privilegiu divin:
tu-cu-tine-cu-ceilalti.
numai in acest caz, tristetea - un accesoriu care confera valoare.
personajul tau e asadar viu pentru ca dimineata intra prin fereastra deschisa.:)

cu placerea lecturii,

Linea

cu emotie si bucurie si incantare sunt cu sufletul alaturi de voi toti!
pentru alice toata admiratia pentru poetică si nu in ultimul rand pentru poezia imaginii, iar calin, aceeasi consideratie si acelasi sentiment al prieteniei, care ne leaga.

Linea

in primul rand, esti binevenit pe poezie.ro!:)
si daca imi permiti, scrie daca a scrie te ajuta sa-ti mentii echilibrul. primul poem, de acolo sa pornesti. aici in poezia aceasta lucrurile sunt incalcite ca substanta iar accentul e un patetism care nu duce la nimic bun si ma refer acum la fondul poemului.
reia ultimele doua versuri din poemul anterior postat si dezvolta-l.
succes si apoi la buna recitire!

Linea

aici e poezia ca profesiune de credinta.
cu tot ce tine de zbateri si razbateri.
toarna si rastoarna, joc doar in masura in carejocul apare indisolubil legat de spectacol in care, pentru a patrunde, ii vom deprinde codul ca sa ne detasam de context, sa uitam pentru un timp oarecare lumea aievea.. doar asa jocul, privit astfel, e arta. univers aparte, arta nu va permite apoi nici un fel de confuzii in privinta raporturilor sale cu lumea reala. spectacolul artistic va fi perceput ca moment integrator in universul operei tale: creatia ta.
dar tu stii asta, foarte bine.:)
si daca e unitate in diversitate, autorii de poezie vor fi tratati intr-o diversitate in unitate,individual,cu un deliciu.:)

cu placerea lecturii,

Linea

aceasta femeie, la fel de incordata in vointa ei de a-si transcede conditia, ramane aceeasi fiinta inzestrata cu un simt care ii permite sa traiasca in functie de realitatile nevazute, dar insa absenta din lumea aparentelor.. imaginea pe care mi-o oferi e una a verticalitatii.

la multi ani! nia

Linea

Între albastru ultramarin și nuanțe estompate de albastru, marea dintr-o mulțime de puncte arămii.
E o circularitate, doar cât să-ți poți imagina că navighezi în oceane portocalii
spre o insulă pictată mereu în altfel de albastru, pe solzi de pești mărunți și zburători.
Între alge și dantelării, cerul umezit într-o acuarelă…
Albastru răsturnat, spațiile poroase ale teraselor năpădite de iederă albă, în alungiri de umbre, pe un picior fin …
Între mare și cer, albastrul ceruleum și albastrul cobalt colorând praful și pulberea lumii..

În golful terra verde, o femeie și un bărbat se sărută…
:)
cu placerea lecturii,

Linea

un poem pelin, despre pervertirea pulsiunii genezice dar si cu trimitere spre recuperarea izvoarelor apelor ce s-au facut amare..

cu placerea lecturii,

Linea

aceeasi consideratie pentru epigramistii inscrisi pe acest site, cu admiratie pentru cei nominalizati.
felicitari domnilor!
multumiri stefan rodean,

Linea

iar eu, pe langa voi, rup un fir din busuiocul acestui poem plin de parfumul sfinteniei, sa-l daruim toti trei in dar, tuturor Ioanelor si Ionilor in sfanta lor sarbatoare.
La multi ani!

Linea

aici, intre o Luna plina si Gradina coclita ca o arama veche, apele adanci..
luciul nu-l vede oricine, valul trece si se (pe)trece nevazut pe sub umbrar, insa numai cel ce stie apa ii simte unduirea.
zborul e al Ingerului, da, si e asa cum nu conteneste fosnetul Arborelui. din gandul suspendat, Taina..
:)
cu placerea lecturii,

Linea

uite un alt copil de 12 ani ce spune despre stele:)
\"Universul colecționează stele, pentru că are atâta loc în cerurile sale, încât poate păstra câte o stea pentru fiecare înger care și-o pierde zburând...\"

comentariul meu mai amplu despre tot ce esti tu l-am lasat pe textul \"creioanele colorate nazdravane\":)

un haiku frumos de tot e aici...

Linea

exista o carte a unui autor rus, \"cine a spus miau?\":) in care, un creion a scapat, desenand o pisica, de soricelul pofticios care voia sa-l roada, si creioanele colorate, care nu s-au multumit sa coloreze frumos, ci au adaugat tuturor vietuitoarelor pamantului, detalii la care fiecare din ele au visat, si asta, ca sa le faca sa inteleaga ca nimic n-a fost facut intamplator, ca sunt ele asa cum sunt pe pamantul asta.
povestioara ta continua sirul pildelor din care sa invete copiii iar eu ma bucur nespus ca sunt convinsa acum la randul meu de intelesul unei fraze pe care am surprins-o la unul din elevii mei miculuti de clasa a II a: desenand un animal fantastic, din parti de animale cunoscute, a exclamat real surprins: \"nici nu stiam ca pot fi pictor!\" :)

tu esti, pe langa aceasta minune, si un talentat mester al cuvintelor cu intelesuri grave, cat pentru intelesul copiilor si nu in ultimul rand, cat si a oamenilor mari ce simt nevoia sa se reintoarca in universul copilariei, ca repozitionare a universului real.
te felicit si te sarut, doru

Linea

poem pe care-l aseaman cu foite de cuart suprapuse. prin transparenta, memorii ale unor trei anotimpuri esentiale, organic esentiale ale omului: dintr-un anotimp al coacerii, adolescentele unui albastru ideal pana spre primavara- verdele brotac.. copilaria..
adierea nostalgica, florile in schimb sunt vii..

La multi ani! domnule

Linea