Poezie
Negru absolut
…fără reflecție
1 min lectură·
Mediu
Știu că sunteți nimic
și v-am iertat.
Protestez împotriva indiferenței voastre
cu indiferența mea și
n-am să mă opresc să refuz...
Refuz.
Absurdă înflorire când
florile sunt de smoală.
Când tot ce văd e negru.
Atât de negru încât nu mai există
culoare.
E umbră adânca și
foarte concentrată,
atât de concentrată încât
nu poate disocia,
(deși teoretic e imposibil faptul probabil)
cu legături interne atât de puternice
încât nu se pot rupe sau slăbi.
Umbră convingătoare...
Mă las inspirată doar de modelul ipotetic
(model acceptat chiar în termeni științifici
sub prezumția de model ideal)
al corpului negru absolut
care absoarbe toate radiațiile incidente
și (nu) reflectă absolut nimic.
002.736
0