Poezie
Doină
1 min lectură·
Mediu
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi toamna să mă fure
să mă ducă în pădure!
urle-mi lupi, lupoaice sure!
urle-mi șaptezeci de iele
depletite în vâlcele!
toate dorurile mele
le boteze-n cețuri grele!...
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi iarna să mă fure
să mă ducă în pădure
să sap rădăcini de mure!
lume, tu, lume nebună,
să m-arunce stele-n lună
să fac vrăji cu mătrăgună
să-i fiu iară zâna bună!
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi primăveri pe strune
și-apoi veri să mă adune
la ureche să-i pot spune
că mi-s ochii grei ca plumbul
fără el mi-i gol pământul,
bate-mi fără rosturi vântul,
numa-mi săpă-n jos mormântul...
001.865
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dana Logigan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Dana Logigan. “Doină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-logigan/poezie/14142316/doinaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
